În practica recentă a administrației publice centrale și locale s-a observat o problemă recurentă care afectează activitatea consiliilor locale/județene: interpretarea și aplicarea greșită de către prefecți a dispozițiilor art. 204 alin. (2) lit. j), alin. (5) și alin. (12) din Codul administrativ privind încetarea mandatului consilierilor locali și/sau județeni ca urmare a excluderii acestora din partidul politic pe listele cărora au fost aleși.

Deși norma pare, la prima vedere, una clară, modul în care aceasta a fost pusă în aplicare, în concret, de către unii prefecți relevă o serie de greșeli de interpretare a dispozițiilor legale care afectează atât drepturile aleșilor locali și/sau județeni, cât și legalitatea procedurii de validare a supleanților acestora.

Potrivit art. 204 alin. (2) lit. j) din Codul administrativ, mandatul consilierului local sau județean încetează de drept în cazul pierderii calității de membru al partidului politic pe a cărui listă a fost ales.

Totodată, cu privire la momentul încetării mandatului, alin. (5) al aceluiași articol stabilește că data încetării de drept a acestuia coincide cu data comunicării actului de excludere, însă doar în situația în care legalitatea acestuia nu a fost contestată în fața instanțelor de judecată.

Din interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor legale amintite rezultă fără echivoc trei concluzii fundamentale:

Încetarea de drept a mandatului intervine numai dacă hotărârea de excludere nu a fost contestată de către consilierul local/județean;

Prefectul poate emite ordinul de constatare a încetării mandatului doar după ce se asigură că nu există un litigiu pendinte privind legalitatea excluderii;

Validarea mandatului supleantului de către judecătorie este posibilă doar dacă aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ.

Cu alte cuvinte, simpla excludere din partid nu este suficientă pentru a produce efecte asupra mandatului consilierului local/județean, deși, în practică, s-a observat ignorarea de către prefect a dispozițiilor legale amintite anterior, acesta procedând la emiterea ordinului de încetare a mandatului de îndată ce a fost emis actul de excludere din partid a consilierului local/județean.

Astfel, în practică s-a observat că prefecții emit ordine de încetare a mandatului chiar și în situația în care consilierul exclus a dovedit introducerea unei cereri de chemare în judecată având ca obiect anularea actului de excludere din partidul politic.

Or, în raport de cele arătate considerăm că un asemenea ordin este, în mod evident, lovit de un viciu grav de legalitate.

Situația devine cu atât mai problematică cu cât ordinul prefectului este comunicat:

• consilierului în cauză;

• secretarului general al unității administrativ–teritoriale;

• judecătoriei competente să valideze mandatul supleantului.

Validarea mandatului supleantului se face de către judecătorie într-o procedură necontencioasă, în camera de consiliu, deci fără contradictorialitate și fără posibilitatea practică a judecătorului de a analiza legalitatea ordinului prefectului întrucât consilierul local/județean nu are calitatea de parte, neputând astfel formula apărări, respectiv de a invoca o eventuală excepție de nelegalitate.

Astfel, instanța este pusă în situația paradoxală de a se pronunța asupra validării unui mandat în temeiul unui act administrativ vădit nelegal, fără a avea instrumentele procesuale necesare pentru a-l sancționa.

Cu toate acestea, din practica judiciară foarte recentă cu care ne-am confruntat rezultă faptul că instanțele de judecată au depășit acest impediment de ordin procedural și au dispus respingerea ca premature/neîntemeiate a cererilor formulate în asemenea situații de către prefecți întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de legalitate amintite anterior ce reglementează data încetării mandatului în situația contestării actului de excludere.

În concluzie, considerăm că emiterea ordinului de către prefecți ar trebui să aibă la bază o analiză reală a îndeplinirii condițiilor legale, inclusiv verificarea existenței unui litigiu pendinte care „suspendă” efectele actului de excludere din partidul politic din care face parte consilierul local/județean.

Ignorarea acestor condiții de legalitate transformă ordinul prefectului într-un act administrativ nelegal ce produce efecte în lanț asupra mecanismului de validare a supleantului și asupra funcționării autorităților deliberative locale/județene.

Acest material nu reprezintă o examinare exhaustivă a subiectului tratat. Vă încurajăm să luați legătura cu noi pentru detalii suplimentare privind temele abordate. Nu este asumată vreo responsabilitate pentru orice decizie individuală sau omisiune rezultată din utilizarea informațiilor furnizate în acest material.